Sub şiragul munţilor stă vara albastră care călătoreşte peste lumile potecilor.
*
La sălciile ce plâng mereu se oprise râul pe care îl rostisem.
*
Regele istoriei este sculptat în întregul apus al mărilor care mor pe rând.
*
Întreaga piatră pe care dorm ciorile fusese dusă de fântânile câmpiilor.
*
Berea stătuse pe colinele leoparzilor care îmi albiseră minţile.
*
Palmierii îşi întind oglinzile transparente peste galaxia ta.
*
Albinele vieţii îşi construiesc stupul în bulele de sub mierea ceasului.
*
Perucile planetelor mă privesc prin ochii stelelor.
*
Caii nuferilor suferă de mireasma lavandei.
*
Lupa celor vii poate vedea gândurile de sub pământ, sămânţa neaflată şi neauzită.
*
Turnul unde nu poate intra nimeni îmi întinde mie norocul?