omul din spatele meu a prins un cocor
și l-a închis în pieptul său
după ce și-a găsit o peșteră acoperită de pleură
cocorul a început să strige
respirația omului a devenit respirația lui
vorbele lui s-au transformat în urletul păsării
m-a chemat într-o zi la el
mi-a spus că nu mai poate să respire cu penele în piept
i-am zis să strige cu gura larg deschisă
atunci cocorul a ieșit din pieptul lui cu aripile la fel de lungi ca înainte
după ce a dispărut
omul nu a mai vorbit limba oamenilor

[Cluj-Napoca, iunie-iulie, 2020]
​​​​​​​